Adevăr(când vreau) şi ficţiune(când trebuie)

sâmbătă, 5 noiembrie 2011

Boala secolului 21

Stiţi care cred eu că e? Ipocrizia!
Argumente, aici.

vineri, 7 octombrie 2011

În curând, n-o să mai avem cui da şpagă

Cam asta cred eu despre isteria de-a lovi în doctori. Voi ce credeţi?

joi, 29 septembrie 2011

Oamenii începuturilor (nu pionierii, ci piraţii)

Aici, un text despre cei care incep si nu termina. Despre cei care te amagesc si apoi pleaca. Despre cei care te strang in brate, gandindu-se deja cum te pot goni...

duminică, 4 septembrie 2011

De ce nu-mi vând cartea în librării

Răspunsul îl găsiţi aici.

vineri, 26 august 2011

Am făcut-o şi pe-asta! Am adunat texte de pe cele trei bloguri pe care am scris în ultimii trei ani, am adăugat câteva poveşti noi, nepublicate până acum, poezii de când eram mai mică, versuri de când sunt - cică - mare, şi a ieşit ce vedeţi un pic mai sus.
Mai multe despre cartea mea şi despre cum o puteţi comanda găsiţi aici.

duminică, 21 august 2011

Dreptul şi permisiunea de a fi fericit

Am intrat intr-un joc blogaresc intitulat Duminica amintirilor, prin care lumea posteaza texte de blog mai vechi. Am ales si eu unul... Enjoy! Or not. :)

sâmbătă, 6 august 2011

Visul din dulap (şi alte gânduri amestecate)

Am un dulap si am un vis. Ce a iesit din chestia asta puteti citi aici

Superoferta!

Daca ai bani si n-ai ce face cu ei, sau daca-i ai si vrei sa-i inmultesti investindu-i intr-o proprietate cu potential, iata o propunere: 1,6 ha teren in Poiana Marului, langa Zarnesti – Brasov, la 18 Km de Poiana Brasov. Terenul este o fatza de deal marginita de padure, cu parau pe granita. Peisajul este superb, poti vedea de acolo Piatra Craiului, Bucegii, Crucea – cand e senin. Ideal pentru o pensiune turistica sau o casa de vacanta in mijlocul naturii, printre caprioare si iepuri salbatici, ferita de aglomeratia si fitzele din Bran si Moeciu. Pretul e unul de criza : 55.000 euro, discutabil.
Pentru amanunte poti suna la tel : 0212408010 sau 0728163604.
Bafta! Si daca-ti faci vila acolo, sa ma inviti si pe mine ! :)

5 zile la NY...

Plus doua zile petrecute prin avioane, dus-intors, paralizata de frica. La decolare e cel mai greu, stiu ca sigur mor. In timpul zborului, printre turbulente, dorm iepureste si ma gandesc ca poate, totusi, o sa mor. La aterizare, dupa ce simt ca toate cele patru roti au ajuns pe pamant, ma bucur ca, uite, n-am murit.
Dar sa revin la NY... cum sa incep? Imi pare rau dar asta a fost prima impresie, cea olfactiva: Manhattan-ul miroase a balega. Tot. Din trotuoare razbate un miros greu, care te urmareste si pe Broadway, si pe 5th Avenue, si in fata vitrinei de la Prada, si la usa grea a turnului lui Trump. Oameni de tot felul viermuiesc pe strazi, m-am simtit de-a lor, m-am simtit acasa, libera, mirosul de fecale imi inspira o duiosie pe care nu pot sa mi-o si sa v-o explic.
Am fost foarte proasta la NY. Diferenta de fus orar iti paralizeaza simturile, spontaneitatea se reduce la nivel de avarie, simtul orientarii devine haotic (iar in cazul meu dezastrul a fost complet). Pana sa-mi revin a trebuit sa ne intoarcem in tara. N-am vizitat niciun obiectiv turistic reprezentativ, n-am urcat sa facem bezele din Statuia Libertatii, n-am bifat nimic din ceea ce trebuia(?) facut. Cei cu care am fost n-au dorit asta si nici eu nu m-am dat in vant. Am umblat pe strazi, prin magazine si restaurante. Serviciile sunt impecabile, te simti dorit, respectat, bagat in seama, fara a fi agasat. N-am prea multe de spus, decat ca m-as intoarce acolo. Nu stiu cand. Poate cand ma voi satura de frumusetea veche, aristocratica, a Europei, de raceala semeata a Londrei, de paradisiacele insule grecesti, de vanzoleala cu iz balcanic, de Balcic si de 2 Mai. Am timp si viza 10 ani sa ma hotarasc.
Ce am mai facut la New York:
- am baut cea mai proasta Coca -Cola din lume.
- am mancat oua Benedict cu cartofi care miroseau a mucegai (rozmarin, mi s-a spus)
- mi-am luat slapi Armani
- m-am plimbat la 6 dimineata prin Central Park
- m-am bucurat
- am suferit