miercuri, 18 martie 2009

True Love

Am primit deunăzi un mail, dintr-acelea care se forwardeaza intens, cu cele mai spectaculoase fotografii ale anului 2008. Mie asta mi-a părut cea mai spectaculoasă, de aceea o postez aici. De ce? Nu ştiu exact. Poate pentru că pisica din poză seamănă tare cu Milka, birmaneza mea dragă.
Poate pentru că şi eu semăn mult cu acest şoricel când mă agăţ, naiv, de tandreţuri înşelătoare, de iubiri imposibile, de prietenii aparent fără sens şi fără sorţi de izbândă. Poate pentru că, undeva, într-un ungher de suflet, ascunse nu prea bine sub cinism şi blazare, pulsează în mine nevoia duioasă de afecţiune, dorinţa de integrare şi acceptare, speranţa că, oricât de crude mi-ar fi experienţele de zi cu zi, mai există totuşi dragoste pe lume, acea dragoste fără motiv şi fără temeri, acea dragoste care mai ştie să învingă, chiar dacă nu tot, care mai îndrăzneşte să surprindă, chiar dacă nu pe toţi.

7 comentarii:

Amalia spunea...

"undeva, într-un ungher de suflet, ascunse nu prea bine sub cinism şi blazare, pulsează în mine nevoia duioasă de afecţiune, dorinţa de integrare şi acceptare, speranţa că, oricât de crude mi-ar fi experienţele de zi cu zi, mai există totuşi dragoste pe lume"

Draga mea, am mai acuzat zilele trecute un posesor de blog ca are un fir legat direct la mintea mea. Acum te acuz frumos si pe tine!

Alina Grozea spunea...

Amalia, trairile noastre, ale oamenilor, sunt atat de comune in splendoarea lor, incat am deseori impresia ca e absurd sa ne simtim atat de singuri, desi gandim si iubim sau dusmanim la fel. Am impresia ca, daca ne-ar da prin cap sa ne adunam toti, cu adevarat, pe o planeta noua, am sti sa ne gasim, am pune-o de-un party sau macar de-un tabinet. :)

Anonim spunea...

Poza este intr-adevar deosebita, mai ales privirea soricelului asa relaxata, dezvaluie multe despre acesta comuniune dintre extreme si dusmanii ancestrale.

Anonim spunea...

Victorie !
Am reusit postarea, dupa un travaliu cumplit, asta inseamna sa nu te lasi !

Anonim spunea...

De acum 50 cent are un concurent, s-a nascut win cent, e groaznic !
Cu permisiunea voastra ma alatur si eu. Am descoperit in acest blog lucruri duioase, tandre. Chiar se potriveste bine, bine, aceasta fotografie alaturi de commentul lui Sonice, e o continuare naturala la celelalte subiecte, pe care le-am descoperit cu placere. Felicitari.

Alina Grozea spunea...

Vin Cent iti multumesc si ma bucur ca ai reusit!!! Nu stiu cat de mult se potriveste poza cu textul meu, insa ma emotioneaza enorm - ea, poza - poate si pentru ca ador animalele! In privinta oamenilor am maari indoieli, pe animale le iubesc neconditionat, asa cum merita.

Anonim spunea...

Si totusi sutem oameni si purtarea noastra trebuie sa fie umana, nu instinctiva; insa exista diferite praguri de educatie de stimuli sociali, etc.
Cred insa ca fiecare din noi avem multa dragoste de dat, ca ne e sufletul plin si se revarsa de multe ori poate fara sa vrem catre cine e adus de destin aproape, linga. Dar si asta se va schimba, copii deja se fereesc de afisarea acestui sentiment in public, incep sa se poarte lucruri bolnave, hidoase, care seamana izbitor cu ce stim despre un anume "personaj" care oricm, orice ar fi nu va invinge.
Multumesc pentru primire.